CEAE

 Daniela Sacarelis are o experiență de 27 de ani în predarea fizicii și chimiei, dintre care 26 în mediul rural. Este formator atât în programul „Fizica Altfel”, cât și în „Chimia Altfel”, oferindu-le profesorilor instrumente eficiente pentru predarea acestor discipline la clasă prin metode inductive. „În prezent foarte mulți elevi consideră fizica și chimia două discipline foarte grele și neatractive. Prin aplicarea sistematică a metodei investigației la clasă, fizica a devenit o disciplină mai ”deschisă”, mai apropiată de elevi. Elevii au fost mai apropiați prin  experimentele realizate, prin metodele folosite sau abordarea ”altfel” a lecțiilor, de viața reală, de fizica prezentă acasă, pe stradă, în autobuz sau timpul liber. Unii elevi, retrași, foarte greu de mobilizat în timpul unei ore obișnuite au ieșit din carapace, au emis ipoteze, au participat la dezbaterea asupra unei probleme împreună cu ceilalți colegi. Alți elevi care din cauza suportului matematic insuficient stăpânit erau retrași și-au învins teama și au început să fie activi la ore, să caute informații în echipă, să-și susțină punctul de vedere în fața colegilor, să iasă din rutina lecțiilor clasice”, spune Daniela Sacarelis.

Ce materii v-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

În ciclul gimnazial, limba franceză. În gimnaziu, în visele mele am colindat întreaga Franță prin intermediul orei de limbă franceză.  Ce m-a influențat? Doamna dirigintă, profesoara de limba franceză. Modul de predare, obiectivitatea dânsei față de toți elevii. Conversațiile dintre noi, traducerile și exercițiile gramaticale pentru mine au fost pentru mine o plăcere. Deși nu existau videoproiectoare sau smart board-uri, orele erau animate de vederile cu imagini din Franța, poveștile despre eroi (ex.D’Artagnan) sau cântece tradiționale franceze.

Read More

 Daniela Țepeș este profesoară la Liceul Teoretic Ioan Cotovu din Hârșova, unul dintre referenții „Ghidului metodologic pentru predarea fizicii”, dar și unul dintre autorii unităților de învățare la fizică. Formator pentru profesorii de științe și autor al curriculum-ului și a agendei cursului de formare, „Învățarea științelor – abordări metodologice moderne”, Daniela Țepeș a știut mereu că, atunci când intră în clasă, este acolo pe copii și pentru nimeni și nimic altceva. Când își aduce aminte de anii în care era ea însăși elevă la liceu, îi rămâne gustul amar al orelor în care se plictisea. „A permanentei vânători de greșeli, a suspiciunii de copiat, care ni se arunca în față ori de câte ori aduceam o temă rezolvată fără greșeală sau luam nota maximă într-o lucrare de evaluare, a nopților nedormite, înainte de teze…  Toate exemplele de ”așa nu” ce definesc stilul meu de predare  sunt  culese  din practicile didactice a unora dintre profesorii mei din liceu”, spune ea. Încearcă mereu să își învețe elevii cu gustul succesului și să le arate că nu trebuie să se teamă de greșeală. „Primul lucru pe care îl învață este acela ca greșeala poate fi o sursă de învățare. Când elevilor nu le mai este teamă de greșeli, devin extrem de activi și creativi. Și ăsta este un mare câștig!”

Ce materii v-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Cred că ”prima mea dragoste ” a fost istoria. Pe vremea mea se studia începând cu  clasa a patra. Îmi amintesc că, după prima oră de istorie, am ajuns acasă și am început să citesc manualul. Așa, ca o poveste … L-am finalizat în vreo două zile, apoi am început să caut la bibliotecă cărți cu subiecte istorice, pe care le citeam oarecum pe ascuns, după ce tata ne dădea stingerea. Mi-au plăcut  și matematica și limba română și … desenul. Spre finalul clasei a zecea am descoperit că îmi place și fizica.   Nu pot spune cu exactitate care au fost motivele. De ce aceste materii și nu altele?

Poate a fost o înclinație nativă, un anumit soi de curiozitate, ca un jar mocnit … Cu siguranță însă, învățătoarea mea a fost cea care a ”aprins” prima flacără.

Read More

Diana (Ursachi) Neacșu, consilier în carieră Guidecademy, este de profesie jurnalist. Are peste 14 ani de experiență profesională în comunicare, strategie de afaceri și mobilizarea resurselor umane. A lucrat atât în mediul privat, cât și în sectorul public și non-profit, pentru organizații din Europa și America de Nord. Și-a luat licența, în 2006, la Universitatea din București, iar în același an a plecat la Budapesta să facă un masterat în Politici Publice. A beneficiat de bursele Soros, Fulbright, a Guvernului Romaniei și a Asociației Naționale a Femeilor Manager din SUA (NAWMBA) pentru a-ți continua studiile în străinătate. În 2010, a absolvit Magna Cum Laudae programul de MBA al unei universități aflate pe locul 23 în lume – Willamette. Este membră a Rețelei Internationale de Absolvenți Fulbright, precum și a societăților onorifice Beta Gamma Sigma si Pi Alpha Alpha, societăți internaționale care onorează absolvenții de top din domeniul managementului.

În cadrul campaniei „Unde ar fi fost #visurile tale astăzi”, Diana Neacșu a vorbit despre sistemele de educație prin care a trecut, dar și despre schimbările care trebuie făcute în școala românească.

Read More

Cristina Nicolăiţă a absolvit Facultatea de Ştiinţe ale Naturii, Secţia Fizică a Universităţii din Craiova, în 1989, și a urmat modulele de Limba Engleză (1999) şi de  Conversie profesională în Informatică (2006-2008) ale aceleiaşi instituţii. Din 2013 este ambasador eTwinning, din 2015 Microsoft Innovative Educator Expert, iar din 2016 ambasador Scientix. Din luna mai 2017 este moderator pentru comunitatea profesorilor începători din România în cadrul proiectului european pilot INDUCAS.

Când a început să le predea elevilor săi de la Școala Gimnazială „Gh. Magheru” din Caracal fizica prin metoda investigației, a văzut imediat schimbarea: „În primul rând elevilor nu le mai este frică de fizică, de științele exacte. Îmi place că se întreabă mirați când a trecut ora, că se luminează la față atunci când înțeleg un lucru nou sau că negociază un răspuns în grupul de lucru. Proiectele, machetele, circuitele realizate în grup îi ajută să le crească încrederea în forțele proprii și prezentarea lor în fața clasei este de asemenea un astfel de moment.”

Ce materii v-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Preferințele mele au gravitat în jurul științelor exacte, mai întâi fiind matematica, apoi chimia, iar în final a rămas fizica. Îmi plăcea mai ales modul în care mă ajutau să înțeleg lumea din jurul meu. Asta nu înseamnă că nu mi-au plăcut și alte materii, în special limbile străine, am înțeles că îmi vor da o deschidere mai mare către lume. Informatica a ajuns și ea pe lista mea de priorități, mai ales în ultimul deceniu, când am făcut din nou ”școală” pentru a mă aduce la zi pentru  timpul în care trăim.

Read More

Adela Iepure este Senior Consulting Associate Human Invest și colaborează în cadrul programelor axate pe leadership, coaching și schimbare organizațională. Într-un interviu pentru CEAE, ea vorbește despre importanța dialogului în școală. „Cred că acum există o deconectare și multă judecată între actorii din jurul educației: profesorii judecă părinții; părinții judecă profesorii și directorii; antreprenorii și angajatorii judecă sistemul educațional, etc.  Cred că e nevoie de dialog pentru ca fiecare să se reconecteze cu locul și rolul în sistemul mai mare, să se asculte reciproc și să înceapă să creeze împreună, nu separat. Societatea ar avea mult de câștigat dacă ar exista mai multă colaborare și aliniere și mai puțină critică și condamnare reciprocă”, spunea ea.

Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?

Nu îmi vin neapărat în minte materii ci mai degrabă experiențe de învățare care mi s-au părut inedite și pe care nu le-am uitat. Îmi mai aduc aminte de cercul de chimie de la Palatul Pionierilor. Era un spațiu în care aveam voie să „ne jucăm” cu substanțele interzise: profesoara care coordona cercul ne-a instruit temeinic cu privire la siguranță și apoi ne lăsa să facem experimentele singuri. Puteam să umblăm cu acidul sulfuric! Îmi aduc aminte amestecul de responsabilitate, atenție și încredere pe care îl simțeam atunci când făceam experimentele mai complicate. Când ajungeam în clasă, teoria mi se părea floare la ureche, nu mai erau doar concepte, ele aveau o legătură cu realitatea. 

Read More