Pentru mulți copii, dar și pentru mulți dintre adulți, matematica este o materia aridă cu reguli rigide și greu de înțeles, cel mai adesea deconectată de viața reală. Asta îi face pe elevi să își închidă mintea și să se bazeze în rezolvarea problemelor pe memorarea și reproducerea unor algoritmi de rezolvare, pe care-i uită după puțină vreme.
„Majoritatea oamenilor nu au o imagine exactă asupra matematicii. Ei privesc matematica drept un set de formule care trebuie aplicate unei liste de probleme de la sfârșitul capitolelor de manual. La baza acestei judecăți greșite stă modul în care matematica este deseori predată. Abordarea tradițională a matematicii în școli înseamnă prezentarea conținutului și măsurarea gradului în care acest conținut a fost însușit de către elevi. Acest proces a eșuat adesea în trecut, nu funcționează bine în prezent și va da greș în viitor. Predarea nu trebuie să se limiteze la profesorul care demonstrează o metodă de calcul și elevii care ulterior o repetă fără reflecție. („Iată regula și exemplul, exersează acum cu 20 de probleme de teme.”) Învățarea matematicii este un proces activ, constructiv, cumulativ și orientat spre obiective. Acest lucru trebuie să fie perceptibil și pentru elevi. În loc să arate pașii pentru ca elevii să ajungă la o soluție, profesorul îi ghidează pe aceștia prin formularea de ”situații-problemă” , invitându-i să descoperire singuri secretele matematicii. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să reducem decalajul dintre ceea ce este matematica și modul în care această materie este adesea predată la școală”.
De 13 ani, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale pregătește profesorii pentru a folosi investigația în predarea științelor și foarte mulți dintre ei au înțeles cât de important este să folosești metode eficiente și interesante pentru a le dezvolta copiilor gândirea critică. Însă intervenția noastră reprezintă doar unul dintre pașii care trebuie făcuți pentru a crește calitatea educației și pentru a aduce starea de bine în școli. Nici elevii și nici profesorii nu se pot simți motivați dacă clădirile în care petrec atât de mult timp sunt într-o stare precară, iar în clase este prea cald sau prea frig. Niciun profesor de fizică sau de chimie nu poate face prea multe, dacă în cancelarie nu există un ecosistem bazat pe încredere, care să reprezinte baza unor transformări pozitive. Am simțit deseori nevoia unei abordări integrate, care să treacă dincolo de disciplinele aflate în centru proiectelor noastre.
La ultima ediție a testelor TIMSS, elevii români de clasa a opta au obținut un scor mediu de 479 de puncte la matematică, situându-se pe ultimul loc din UE.
Testul pe care l-au dat a evaluat performanțele elevilor la patru capitole – numerație, algebră, geometrie și date și probabilități. Elevii români au obținut cel mai bun scor la algebră – cu 11 puncte peste media țării, și cel mai slab la capitolul date și probabilități – cu 21 de puncte sub această medie.
„Scoateți o foaie de hârtie” este propoziția care a stârnit anxietatea multor elevi, care știau că urmează o temută lucrare de control. Însă, cu ghidajul potrivit, foaia ținută la începutul orei de un copil se transformă într-o veritabilă fundație pentru învățare. În școlile din Germania, profesorii predau matematica pornind de la înțelegerea intuitivă pe care elevii o au asupra noțiunilor pe care urmează să le studieze.
Matematica este considerată o disciplină grea, mai ales în România. Dar poate fi ea predată altfel, pentru a fi mai ușor înțeleasă de copii?
