Formatoarea Daniela Tuțuleasa tocmai a terminat un nou curs de predare a științelor prin metode moderne pentru 24 de profesori din Dolj. Cel de-al doilea formator al cursului a fost Daniela Manolea. La acest curs profesorii au învățat cum să păstreze o atmosferă relaxată la clasă, cum să se conecteze la nevoile copiilor, cum să îi învețe să gândească și să le dea încredere în propriile forțe. Și, cel mai important, să le cultive elevilor dorința de a pune întrebări și de a afla răspunsuri. „Îi dăm copilului posibilitatea să descopere, întotdeauna începem cu o întrebare care să îi stârnească curiozitatea”, spune Daniela Tuțuleasa, profesor de fizică la școala „G. Țițeica” din Craiova. O altă componentă importantă a acestei abordări o reprezintă experimentele care pot fi făcute cu materiale obișnuite, din viața de zi cu zi, și prin care elevii pot vedea ei înșiși cum funcționează anumite fenomene. „Lucrăm cu materiale pe care le găsește oricine, pe care le avem la îndemână, nu neapărat din laborator, pentru că, până la urmă, la fizică toată natura este laboratorul nostru. Copiilor le place asta foarte mult. În momentul în care îi pui să descopere singuri, ei devin și mai dornici să afle și se simt mai interesați, mai pasionați de materie”, explică formatoarea.
Găsiţi aici o scurtă radiografie a proiectelor CEAE realizată de revista IQads. Această radiografie este făcută din perspectiva inovaţiei sociale.
La ediţia din 13 mai a emisiunii „Profesori de milioane” a participat şi un membru al echipei CEAE. Această emisiune, care poate fi urmărită aici, a fost realizată de TVR1 în parteneriat cu Junior Achievement Romania.
Și-a început cariera ca profesor de franceză, pentru ca apoi să treacă definitiv la muzica pe care o descoperise încă din clasa a X-a de liceu. De 21 de ani este toboșarul Omul cu șobolani, o trupă atât de iubită de adolescenți și tineri.
Mihnea Dobrotă, pe timpul zilei barber la Mr. Blade – Barber Shop, iar pe timpul nopții bateristul trupei Omul cu Șobolani crede că în primul rând trebuie schimbată mentalitatea vis-a-vis de școala și elevi. ”Nu putem fi competitivi dacă ne învățăm copiii aceleași automatisme educaționale fără a-i provoca să descopere ce le place, să își descopere talentul și să poată astfel excela fiecare în domeniul ales de bunăvoie, să aleagă în cunoștință de cauză o vocație.”
Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?
Încep prin a expune ce nu mi-a plăcut, și anume științele exacte (matematică – fizică). Asta fiindcă nu am reușit sau, mai bine zis, nu am fost ajutat să descopăr tainele lor. Învățământul din perioada comunistă era unul retrograd, trebuia să înveți de toate, să le înțelegi pe toate, nu era un învățământ axat pe skill-urile personale. Era un paradox pentru părinții mei, unul economist, celălalt arhitect, ca fiul lor cel mic să nu înțeleagă materiile fixe.
Încă de pe atunci mi-am dat seama că o să fac ce mă atrage și o să renunț să mai înțeleg chestiile „abstracte” ale materiilor exacte. Așa că m-am axat pe partea „artistică” a învățării, pe limba română, limbile străine, literatura universală și sportul, unde am făcut și performanță până la un punct. Am descoperit limba franceză, o materie pe cât de nefolositoare la momentul respectiv, anii ’80, pe atât de incitantă ca exprimare în sistemul meu de acumulare de informații. Aveam un prieten pe scara de bloc al cărui tată era geolog, colinda lumea în lung și în lat. La începutul anilor ’80 a ajuns în Franța și și-a făcut abonament la revistele frantuzești: Pif și Rahan. Eram fascinat de cât puteau fi de expresive poveștile respective și mi-am propus să le și înțeleg, învățând limba.
„Să perseverezi, să fii cât poți de echilibrat, să nu te minți singur, să știi care este valoarea ta, să ai un scop”. Sunt lucrurile despre care a discutat Silviu Botezatu cu elevii de la Școala Gimnazială „I. A. Brătescu Voinești” și de la Colegiul Național „Constantin Cantacuzino” din Târgoviște. Silviu Botezatu, director de producție la fabrica din Fieni, una dintre cele trei fabrici ale companiei Carmeuse din Romania, și alți colegi de-ai săi s-au întâlnit, în cadrul STEM Discovery Week, cu elevi din două județe, la invitația unor profesori care au ales să predea copiilor științele „altfel”. Specialiștii Carmeuse le-au vorbit copiilor despre munca lor și le-au explicat de ce sunt importante științele și de ce este esențial să îți păstrezi curiozitatea mereu trează și să perseverezi chiar și atunci când dai de greu. Silviu Botezatu a studiat chimia. „ La facultate, când am intrat în secția pe care mi-o doream și am văzut că am potențial, mi-am alocat foarte mult din timp pentru materia respectivă. Și dacă îți place, perseverezi și ajungi să devii bun în ceea ce faci și atunci este și ușor să te angajezi”, spune el. Însă nu totul a mers de la sine. „Le-am povestit că am avut chiar restanțe, însă important este că nu am renunțat, nu m-am dat bătut și am reușit”, povestește directorul de producție.
Mai sus puteți vedea două plante tinere din aceeași specie, ficus benjamina. Una este mai înaltă (are aproape un metru şi jumătate), cu trunchiul mai viguros, cu frunzele mai bogate. Cealaltă, mai mică (are cam 50 de cm. înălţime), mai firavă, mai rară pare că a fost plantată ori la o bună bucată de vreme după prima, ori din cu totul alt lot de semințe. În realitate însă, ambele au aceeași vârstă și, mai mult decât atât, provin din același ghiveci. Diferența dintre ele a început în momentul în care au fost despărțite, iar una dintre ele a ajuns într-un birou de firmă, iar cealaltă într-un apartament cu terasă, unde a fost udată când a avut nevoie, indiferent dacă era zi lucrătoare sau weekend, și a fost scoasă la aer pe vreme bună. După un timp, diferențele au început să se vadă, iar dacă vreuneia sau alteia nu i se schimbă condițiile în perioada următoare, ele vor continua să se adâncească.
În urmă cu șapte ani, membrii echipei din cadrul Centrului de Evaluare și Analize Educaționale au început să reformeze felul în care este predată fizică, considerată până atunci o materie „grea” și „plictisitoare” în școlile din România. Am introdus atunci o metodă nouă în țara noastră, învățarea prin investigație, care le permite copiilor să găsească singuri explicațiile pentru fenomene și le dezvoltă gândirea critică, atenția, capacitatea de a lua decizii, de a lucra în echipă, de a-și evalua singuri rezultatele muncii și de a le îmbunătăți. Am mers din județ în județ și din școală în școală și am reușit să formăm pentru a preda într-un nou stil aproximativ 1.900 de profesori de fizică din toată țara. Câţiva ani a fost implicată în acest demers şi Societatea Română de Fizică .
Cu fiecare profesor pregătit am deschis un univers nou de posibilități pentru mii și mii de elevi, care au șansa la o educație științifică mai bună pentru că dascălii știu cum să facă noțiunile atractive, cum să îi motiveze și încurajeze. Cu fiecare om la care am ajuns am construit o rețea a schimbării care este într-o continuă creștere și într-un continuu proces de îmbunătățire. Prin programul „Fizica Altfel”, inițiat cu sprijinul Romanian-American Foundation, ne-am propus să creăm comunități de profesori care să discute deschis despre provocările specifice pe care le întâmpină în procesul de predare, să caute soluții, să vorbească despre metode care și-au dovedit eficiența.
„Fizica altfel“ – despre cum a apărut proiectul, despre stadiul se află şi despre planurile pentru 2018. Puteţi citi aici articolul publicat în ziarul Adevărul pe 10 mai, 2018
Bogdan Nițu, profesor al Școlii IAA – modulul digital, din 2014, este fondator al agenției Webstyler, cea mai premiată agenție digitală din România. A lucrat pentru multe branduri internaționale și locale și cel mai mult îl atrag campaniile de marketing sportiv.
La întrebarea „Cât de importantă este educația formală și cum se pot îmbina cele 2 forme de învățământ?” răspunde imediat „Pentru mine, îmbinarea înseamnă, de fapt, schimbarea din rădăcini a educației formale. Metodele alternative/informale de învățământ trebuie să fie integrate în sistemul formal. Descoperirea și practica trebuie să devina concepte de bază în sistemul de învățământ. Iar descoperirea vocației și potentarea talentului trebuie să fie sensul educației.”
Ce materii ți-au plăcut cel mai mult în școală? De ce?
Cel mai mult mi-a plăcut limba engleză. Profa de engleză era cea mai cool profă. Era un personaj cu totul aparte. Deschidea rar manualul, venea mereu cu ceva nou. Îmi aduc aminte cum prin clasa a șaptea (1991) ne-a adus versurile Tom’s Diner (Suzanne Vega) și Wind of Change (Scorpions). Încă din a cincea faceam și meditații tot cu ea, acasă la un coleg. Avea un alt manual, total diferit, adus din Marea Britanie, dedicat învățării limbii engleze pentru copiii din alte țări. Am învățat din acest manual în ’88-’89. Ne spunea că nu trebuie să povestim de pe ce manual învățăm. Il aveam copiat la xerox, dar nu conta. Era mult mai cool decât manualele de la școala. Am oprit meditațiile când am intrat la liceu și m-am reîntors în clasa a 12-a. Mai mult de dorul ei decât de nevoie. De data asta ținea meditații la dânsa acasă. Avea o casă foarte creativă în centrul Ploieștiului. În camera în care țineam meditațiile avea un perete pe care erau lipite alandala zeci de postere cu un personaj asemănător cu Gopo care facea tot felul de acțiuni banale. Aveam voie să scriem orice voiam pe posterele alea, dacă respectam 2 condiții: să scriem în engleza și să fie ceva creativ, nu ceva banal. Doamna Dediu, hats off!
